Ritualul cel mai important al vremurilor Scripturii (illo tempore
din Vechiul Testament) era oferirea „ţapului ispăşitor” asupra căruia
erau rostite (şi puse) păcatele poporului (Levitic 16,8 - 10). În
„Apocalipsa lui Enoh” (Hanoh) este interpretarea că puiul de capră (aze) era îndepărtat - întors (azel) în pustiu (necunoscut, haos), la Azazel. Azazel (literal biblic “capra plecării”)
poate fi reîntoarcerea păcatelor la origine – la spiritele Răului de
unde provin – haosul lui Azazel, fie un loc în afara civilizaţiei ca o
”gropă de gunoi” şi loc de penitenţe (pedepse ale păcatelor), fie o
eliberare (capra îndepărtării petelor de la păcate) sau despovărarea ca
lăsare a ţapului în voia sorţii sau întâmplării…
Justiţia a făcut din Adrian Năstase un “ţap ispăşitor” al corupţiei (mari şi mici), fiindcă literalmente l-a demonizat “simbol al corupţiei în percepţia publică” şi nu l-a dovedit cu probe judiciare clare, cum era obligaţia ei minimală. Numai că “ţapul ispăşitor” nu a fost capra plecării în Azazel, fiindcă România toată este Azazel: pustiu normativ, haos anomic, un Recycle Bin. Sau Iadul din Grădina Maicii Domnului, din care poţi recupera păcatele spălate/albite şi le poţi reinterpreta ca acte de eroism numai fiindcă ţapul ispăşitor a revenit (n-a fost plecat cu adevărat, fiindcă a făcut simbolic penitenţă ca victimă politică şi nu pe probe, cu pedeapsa dreaptă pentru actele de corupţie!).
Victimizarea ritualică prin care justiţia l-a salvat pe Adrian Năstase este extrem de vizibilă de acum înainte: el este “eroizat” în partidul său, de media şi de opinia publică. În contextul justiţiei mitologizante şi al standardelor multiple (haotice) în raport cu legile, normele morale, valorile şi principiile democraţiei, mecanismul proiecţiei pe ţapul ispăşitor a păcatelor de mică şi mare corupţie, declanşează complementar şi identificarea cu victima “ţap ispăşitor”. Fiindcă toţi suntem oameni păcătoşi, am ciupit, şmecherit, minţit, ascuns fapte reprobabile cu o doză oarecare de tupeu. Identificarea a funcţionat în opţiunea electoratului pentru mitocanul şmecher Traian Băsescu de trei ori: la alegerea sa ca primar al Capitalei şi de două ori ca pereşedinte. Mai are de exersat “teatrul” cu ţapul ispăşitor, ajutat de regizorii din servicii, de Parchetul Codruţei Kovesi şi justiţia cu Daniel Morar la butoanele Curţii…
Revenirea ţapului ispăşitor şi eroizarea lui garantează funcţionarea arhetipului (tiparului) de renaştere a Răului dacă îl cosmetizăm pentru mămăligarii multimilenari - o reciclare a Răului în spaţiul civilizat de democraţie printr-o mascarada ritualică preistorică a pentitenţei.
Traian Băsescu poate jubila, urmează la plata păcatelor ca ţap ispăşitor şi el şi apoi trece la eroizare cu aplaudacii de la Fundaţia Mişcarea Populară. Modelul victimizării lui Adrian Năstase a fost deja validat, experimentul eroizării este la final şi el va fi recuperat şi reciclat ca o somitate politică şi diplomatică.
Pe şleau, s-a creat precedentul: orice hoţ cu guler alb îmbracă haina “scuzei” magice ca ţap ispăşitor şi se preface că pentru crime grave (care se plătesc cu viaţa ori cu mai multe vieţi de puşcărie) suferă (ispăşeşte simbolic) câteva luni de pârnaie sau chiar de “bucătărie cu suspendare”. După care (re)găseşte prietenii politici şi televiziunile care să-l cosmetizere victimă a procesului politic şi, în consecinţă, ca “erou” nou-nouţ la startul… corupţiei fără corupţi.
Justiţia a făcut din Adrian Năstase un “ţap ispăşitor” al corupţiei (mari şi mici), fiindcă literalmente l-a demonizat “simbol al corupţiei în percepţia publică” şi nu l-a dovedit cu probe judiciare clare, cum era obligaţia ei minimală. Numai că “ţapul ispăşitor” nu a fost capra plecării în Azazel, fiindcă România toată este Azazel: pustiu normativ, haos anomic, un Recycle Bin. Sau Iadul din Grădina Maicii Domnului, din care poţi recupera păcatele spălate/albite şi le poţi reinterpreta ca acte de eroism numai fiindcă ţapul ispăşitor a revenit (n-a fost plecat cu adevărat, fiindcă a făcut simbolic penitenţă ca victimă politică şi nu pe probe, cu pedeapsa dreaptă pentru actele de corupţie!).
Victimizarea ritualică prin care justiţia l-a salvat pe Adrian Năstase este extrem de vizibilă de acum înainte: el este “eroizat” în partidul său, de media şi de opinia publică. În contextul justiţiei mitologizante şi al standardelor multiple (haotice) în raport cu legile, normele morale, valorile şi principiile democraţiei, mecanismul proiecţiei pe ţapul ispăşitor a păcatelor de mică şi mare corupţie, declanşează complementar şi identificarea cu victima “ţap ispăşitor”. Fiindcă toţi suntem oameni păcătoşi, am ciupit, şmecherit, minţit, ascuns fapte reprobabile cu o doză oarecare de tupeu. Identificarea a funcţionat în opţiunea electoratului pentru mitocanul şmecher Traian Băsescu de trei ori: la alegerea sa ca primar al Capitalei şi de două ori ca pereşedinte. Mai are de exersat “teatrul” cu ţapul ispăşitor, ajutat de regizorii din servicii, de Parchetul Codruţei Kovesi şi justiţia cu Daniel Morar la butoanele Curţii…
Revenirea ţapului ispăşitor şi eroizarea lui garantează funcţionarea arhetipului (tiparului) de renaştere a Răului dacă îl cosmetizăm pentru mămăligarii multimilenari - o reciclare a Răului în spaţiul civilizat de democraţie printr-o mascarada ritualică preistorică a pentitenţei.
Traian Băsescu poate jubila, urmează la plata păcatelor ca ţap ispăşitor şi el şi apoi trece la eroizare cu aplaudacii de la Fundaţia Mişcarea Populară. Modelul victimizării lui Adrian Năstase a fost deja validat, experimentul eroizării este la final şi el va fi recuperat şi reciclat ca o somitate politică şi diplomatică.
Pe şleau, s-a creat precedentul: orice hoţ cu guler alb îmbracă haina “scuzei” magice ca ţap ispăşitor şi se preface că pentru crime grave (care se plătesc cu viaţa ori cu mai multe vieţi de puşcărie) suferă (ispăşeşte simbolic) câteva luni de pârnaie sau chiar de “bucătărie cu suspendare”. După care (re)găseşte prietenii politici şi televiziunile care să-l cosmetizere victimă a procesului politic şi, în consecinţă, ca “erou” nou-nouţ la startul… corupţiei fără corupţi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu