Apa trece, România rămâne-n mocirlă până-n gât!

Ce bilanţ divin pe capul lui Boc: amputarea salariilor la bugetari le scoate din buzunare 1 miliard de euro, pe care îl înghite dintr-un condei calamitatea inundaţiilor. Deci, efectele anticriză devin egale cu zero din voia Şefului din Cer.
Nota bene: nu statul şi guvernul Boc plăteşte daunele inundaţiilor, ci fraierii de bugetari!
Uniunea Europeană, din care facem parte în imaginaţie, are scara riscurilor grave care trebuie prevenite azi în orice stat al Europei: 1). -ameninţări la siguranţa naţională; 2). – dezastre (calamităţi) naturale; 3). – inechităţi sociale cu potenţial exploziv.
Sub administraţia lui Zeus, pe nume de muritor Băsescu Traian, am cumulat toate cele mai grave 3 riscuri şi preşedintele jucător nu e străin de afacerea Roşia Montană, pentru care şi-a arătat acordul în public, care pune în pericol siguranţa naţională şi, ca efect, a produs reacţia unei părţi a SRI.Citez:
„La Roşia Montană sunt sute de mii de tone de URANIU pur. De 20 de ani, minereul radioactiv este traficat de aici, în cantităţi mici, iar zbaterea a doi ministeriabili pentru ca Gold Coporation să pună gheara pe zăcămintele de la Roşia Montană ar avea ca punct final legalizarea contrabandei cu uraniu, sub umbrela exploatării aurului. Menţionăm că între 2008 - 2009 membri ai grupării teroriste “FARC” din Columbia – arestaţi de autorităţile SUA – au declarat că au cumpărat, din exploatarea de la Roşia Montană, prin interpuşi (o reţea de traficanţi controlată, aşa cum afirmă SRI, de către Radu Berceanu), o mare cantitate de uraniu pur. Aspecte de interes operativ arătate în fragmentul raportului SRI la tema uraniului de la Roşia Montană:
„1. Calitatea zăcământului este deosebită - resursa cu cea mai mare concentraţie de uraniu din lume. Statul român, prin Minvest S.A., controlată tot de către Berceanu, a concesionat în 1997 canadienilor de la Gabriel Resources Ltd. terenul pe care s-ar amplasa exploatarea de aur şi argint de la Roşia Montană, contra sumei de 3 milioane de $. Concesionarea s-a făcut în urma studiului efectuat de canadieni, care, după ce au scanat zona prin satelit şi sonde moderne, au afirmat: "Undeva, chiar sub casele oamenilor, zace o comoară compusă din vreo 300 tone de uraniu".
În "subsolul" afacerii cu firma canadiană, transformată între timp în Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), în capitolul secret s-a inserat prevederea după care tot ce vor găsi vreodată în cursul exploatării în afară de aur - respectiv uraniu, stronţiu, cycloniu, roşianidiu, metale care nu sînt în tabloul lui Mendeleev - va trece în proprietatea RMGC.
2. Pînă acum, nimeni n-a descris corect zăcămîntul aurifer de la Roşia Montană şi acest lucru este vital pentru a înţelege ceea ce se pune la cale: zăcămîntul de la Roşia Montană este un zăcămînt dispers cu grad scăzut de mineralizare, combinat cu eflorescenţe de tip filon, concentraţie mare de minereu, aceste filoane fiind dezvoltate pe distanţe mari şi care mai au o caracteristică - în zonele de contact încrucişate, au concentraţii imense de minereu, aşa-numitele vîltori conţin de la 20 la 400 kg metal, cu peste 60 % aur. Zăcămîntul conţine 500 tone de aur dispers, dar, probabil, de 7 - 8 ori mai mult aur în filoane şi vîltori. Concluzie: exploatarea nu necesită mină tip carieră, ci se poate face tradiţional, în galerie. Faptul că se insistă pe o metodă distructivă arată că se urmăreşte epuizarea totală a zăcămîntului şi aceasta pare a fi o comandă politică, probabil externă. Altă caracteristică a zăcământului este stratificarea geologică: sub stratul aurifer se află o prelungire geologică a zonei Băiţa, cu conţinut de substanţe radioactive, neexploatabilă economic, dar cu foarte mare risc pentru mediu. La o ploaie torenţială, uraniul poate fi purtat sute de km, iar oraşe precum Turda şi Arad ar avea sursele de apă contaminate radioactiv. Ceea ce se pregăteşte la Roşia Montană seamănă izbitor cu jaful din anii '50 de la Băiţa Plai, când zăcământul cu cea mai mare concentraţie de uraniu din lume a luat drumul URSS. Toate acestea sunt cunoscute de către Adrian Videanu şi Radu Berceanu, din acest motiv ei încercînd să urgenteze exploatarea intensivă a uriaşului zăcământ.”
Radu Berceanu a provocat daune uriaşe economiei naţionale şi este, aşadar, gata să fure şi aurul şi argintul de la Roşia Montană şi să legalizeze traficul de uraniu la scară mare. Gold Corporation, prin misitul Radu Berceanu, a negociat, la începutul acestei veri, emiterea dreptului de exploatare a zăcămintelelor aurifere ale României şi înţelegerea a „costat” 100 de milioane de euro. Cca. 80% din bani au fost depuşi deja în conturi secrete în străinătate, ale lui Adriean Videanu şi Radu Berceanu. Tolomacilor, grangurii PDL-ului trăiesc în realitatea fără criză, dar sunt sadici şi vă fezandează şi vă îngroapă pe voi în crize de tot felul!
Ar mai fi de livrat ultima tranşă, avîndu-l ca beneficiar tot pe ministrul transporturilor. Înţelegerea a stabilit şi o rentă viageră pentru Berceanu, în cuantum de 1% anual din profitul adus de exploatare. Un procent substanţial, avînd în vedere mărimea afacerii, care urmăreşte extragerea şi prelucrarea a 800 de tone de aur şi circa 2.000 de tone de argint. După înţelegere, Gold Corporation a început o amplă campanie de imagine, care prezintă avantajele exploatării zăcămintelor preţioase din zona Roşia Montană. Greii Gold Corporation se tem de faptul că Berceanu va fi înlăturat din PDL (ceea ce devine tot mai evident !), iar ei vor rămîne cu praful de pe tobă şi banii cheltuiţi.
După ce Laslo Tokes a devenit nr. 2 al Parlamentului Europei şi Ungaria se opune riscului poluării cu uraniu - care va trece de Arad pe afluenţii Tisei în aceasta şi apoi în Dunăre pe teritoriul maghiar - este probabil că afacerea să pice. Ca efect, i se forţează puternic mîna lui Berceanu spre a-şi onora promisiunea pentru care a fost recompensat în avans. Artizanul înţelegerii, dă din colţ în colţ, neştiind cum să procedeze, fiindcă promisa Hotărîre de Guvern, prin care el ar fi trebuit să deschidă uşa celor de la Gold Corporation, nu poate fi emisă de guvernul Boc, cel din urmă refuzând presiunile lui Bercovici. Returnarea banilor nu este o soluţie, pentru că afaceriştii canadieni ameninţă să facă publică povestea în cazul în care Berceanu nu-şi onorează promisiunea.
2. Statul nostru - pus împotriva noatră - nu a prioritizat riscurile grave susmenţionate şi, deşi inundaţiile la noi sunt clamităţi repetabile cu pagube umane şi materiale care ne pot aduce în stare de colaps, statul român nu are o strategie de combatere obişnuită în alte state civilizate. În primul rând regularizarea cursurilor râurilor, adâncirea albiilor şi îndiguirea porţiunilor vulnerabile - aşa cum începuseră comuniştii pe vremea lui Ceauşescu, după inundaţiile din `70.
Studiile de impact privind despăduririle masive au confirmat în `70, nu doar creşterea riscului de alunecări şi surpări masive de terenuri, ci şi al riscului de incontrolablitate a cursului şi amplorii torentelor sau scurgerilor din apele pluviale în intervalele foarte ploioase. ...Şi? Despăduririle criminale au debutat însă după 1990 şi ştim cine a profitat: cei din găştile lui Verestoy, Berceanu, Videanu, Blaga, Băsescu. Ca şi cum cei doar bogaţii şi progeniturile lor au nevoie de loisir european, coana Elena Udrea de la Dezvoltare face piscine, patinoare, case pentru elita care se va muta la sate după ce apele inundaţiilor se vor retrage şi vor face mediul idilic rural extrem de atractiv...Hă, hă, hă, ca să fac şi eu ca primul turmentat al naţiei.
Nu mai dezvolt subiectul inechităţilor sociale aici, fiindcă are drojdie multă cum am arătat şi nu trece mult până va exploda în realitate!